nissa's poems
3 participanți
Pagina 1 din 1
nissa''s poems
... pana la urma mi-am deschis si eu un subiect pentru poeziile mele ... sa nu va speriati de ce scriu sau daca in loc de o poezie vedeti un desen
so ... o poezie fara nume alcatuita dintr-o strofa ... pentru moment :
Privirea mea-i pirduta-n apus
Si ma gandesc ca inc-o zi s-a dus .
Si-acum sunt cu o zi mai aproape de acel moment ,
Care e doar un ... un pericol iminent ...
sper sa va placa !
so ... o poezie fara nume alcatuita dintr-o strofa ... pentru moment :
Privirea mea-i pirduta-n apus
Si ma gandesc ca inc-o zi s-a dus .
Si-acum sunt cu o zi mai aproape de acel moment ,
Care e doar un ... un pericol iminent ...
sper sa va placa !
Re: nissa's poems
ii faina poezia ,dar gandestete ce o sa se faca 'ariciul tau din familia marsupialelor'(numele lui) fara tine
Re: nissa's poems
Ayame , lasa bietu "ornitorinc" in pace
in fine , alta poezie pe care am scris-o azi-noapte , cand ma chinuia talentul
Doamnei profesoare de Lb. romana ii place so :
In lumea alb-negru
de Crisan Eliza (adica eu)
Cu lacrimi de smoala plange cerul .
Vazduhul de-a-ntregul e negru .
O schita-n creian e-ntreaga lume ,
Iar casele-s vopsite cu carbune .
Din hornuri de caramida se ridica fumul gri .
Oamenii sunt mici , mici si cenusii .
Pe marea cu ape nelinistite
Apar si se sparg valuri plumbuite .
In semineu se zbate focul alb ,
Arzand butucii negri de brad .
Pe fata alba , alba de masa
Sta o prajitura arsa .
Langa farfuriile de portelan alb
Sunt asezate tacamurile de metal .
Pe peretii varuiti si pe perdelele albite
Apar umbre diferite .
Sub un scaun de abanos
Doua pisici s-au oprit din tors .
Langa ele , o palida domnisoara ,
Imbracata intr-o rochie neagra de seara .
Pe rafturi , niste carti prafuite
Asteapta sa fie citite .
Langa ele niste flori uscate , uscate si negre
Ce nu au primit apa suficient de repede .
O usa ma incolo e camera mea ,
Intr-o dezordine totala , dar cui ii pasa de ea ?
Imi caut de-o vreme acuarele .
Fara ele nu as putea sa-mi colorez visele .
in fine , alta poezie pe care am scris-o azi-noapte , cand ma chinuia talentul
Doamnei profesoare de Lb. romana ii place so :
In lumea alb-negru
de Crisan Eliza (adica eu)
Cu lacrimi de smoala plange cerul .
Vazduhul de-a-ntregul e negru .
O schita-n creian e-ntreaga lume ,
Iar casele-s vopsite cu carbune .
Din hornuri de caramida se ridica fumul gri .
Oamenii sunt mici , mici si cenusii .
Pe marea cu ape nelinistite
Apar si se sparg valuri plumbuite .
In semineu se zbate focul alb ,
Arzand butucii negri de brad .
Pe fata alba , alba de masa
Sta o prajitura arsa .
Langa farfuriile de portelan alb
Sunt asezate tacamurile de metal .
Pe peretii varuiti si pe perdelele albite
Apar umbre diferite .
Sub un scaun de abanos
Doua pisici s-au oprit din tors .
Langa ele , o palida domnisoara ,
Imbracata intr-o rochie neagra de seara .
Pe rafturi , niste carti prafuite
Asteapta sa fie citite .
Langa ele niste flori uscate , uscate si negre
Ce nu au primit apa suficient de repede .
O usa ma incolo e camera mea ,
Intr-o dezordine totala , dar cui ii pasa de ea ?
Imi caut de-o vreme acuarele .
Fara ele nu as putea sa-mi colorez visele .
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum